luni, 1 decembrie 2008

Autobuzul 226....Universul meditatiei liceenilor plictisiti de activitati prea matinale,prea nesemnificative,prea numeroase si cu siguranta,mult prea solicitante.Universul meu de 30 de minute.Piata Romana-Complex Comercial Rahova....Acelasi drum..aceleasi intrebari ..iar si iar...De ce faci toate astea?De ce nu simti nimic?De ce nu suni pe cineva sa ii spui cat de mult il/o iubesti?Nu ai pe cine...?...Ba ai...Dar...Sa spui sincer esti o incapabila din punct de vedere sentimental.Minti,manipulezi,planuiesti totul pentru simpla ta satisfacere,din toate punctele de vedere.Folosesti si arunci..fara o remuscare macar.DE CE?La ce bun ca lupti pentru ceva,iar cand obtii te plictisesti?Ai o problema..nu te-ai despartit de copilarie.Si nu in sensul pozitiv...Caci toti urmarim sa ne pastram inocenta si tineretea...Dar nu vezi ca ramai singura?Nu iti e frica?Deloc?

3 comentarii:

raliu spunea...

"La ce bun ca lupti pentru ceva,iar cand obtii te plictisesti?"
de la o vreme incoace, tind sa cred ca asa e natura umana, sau ca eu sunt defecta. poate ma lamuesti si pe mine

Anonim spunea...

asa e natura umana,asa facem de cand eram copii numai ca atunci luptam pentru totul alte chestii.Cred ca de fapt ne fascineaza ideea de a lupta,devine o provocare.

Crissa spunea...

Dar nu vezi ca ramai singura?Nu iti e frica?Deloc?

geniala asta.
;x