vineri, 7 august 2009

Buna seara, Melania!

C: Nu ma asteptam sa te gasesc aici.
M: Dupa cativa ani buni, sa ne intalnim asa este de-a dreptul surprinzator ...
C: Da... Ce mai faci? Arati foarte bine, timpul nu te-a schimbat deloc. 
M: Si tu la fel, arati foarte bine. Te-ai schimbat totusi tare mult ... as putea jura ca ai o fata de tatic si sot autentic. (zambeste)
C: Am gasit fata asta pe undeva... cica prinde la dame!
M: Si ma rog, unde?
C: Poate ai lasat-o in partea ta de sifonier cand ai plecat.
M: Nu te prosti. Si? Cum iti merge? Esti casatorit? Ai copii?
C: Nu si nu. Dar tu?
M: Sunt o familista convinsa ... am de toate. Copil, sot, soacra, socru, mama, tata... tot! (rade)
C: Ai tot acel ras lipsit de griji, care ar face pe oricine sa se indragosteasca de tine intr-o clipa. Uimitor!
M: Nu a functionat de fiecare data ... (il priveste trist si il impringe in umar, ciupindu-l, cum se tachinau pe vremuri)
C: Eu, ma rog ... bai, esti tare frumoasa!
M: Multumesc, dar nu e cazul!

(o perioada de tacere incomoda, niciunul nu stie ce ar trebui sa zica)
C: Pot sa iti ofer ceva de baut?
M: Ah, nu, nu cred cred ca mai dureaza mult si ...
C: Atat cat mai dureaza! Lasa-ma sa iti rapesc cateva minute din viata ta asa cum amintirea ta mi-a furat ultimii ani ce au trecut doar pentru a-ti accentua lipsa ...
M: Dar stiu ca ai lucrat la replicile tale! (rade fortat, cum o facea mereu cand voia sa scape din situatii incalcite) ... Ok, un pahar de vin nu a omorat niciodata pe nimeni.
C: Cheers darling!
M: Noroc in a gasi ceea ce tot cauti, draga C.!
C: Pentru o revedere deloc lipsita de emotii!
M: Sa fie... pentru ce a fost.
C: Si... spune-mi despre fiul tau... cati ani are?
M: Aaah, destui... (inghite in sec si mana incepe sa ii tremure pe paharul de vin; respira adanc). E minunat, dar ce mama nu si-ar lauda copilul? O sa il vezi probabil. De fapt, pe el il astept. Face repetitii pentru serbarea de sfarsit de an... la cateva strazi de aici. Am spus sa ma adapostesc de frig pentru cateva ore aici. Il va aduce mama... si vom pleca.
C: Si sotul tau?
M: Ne intelegem foarte bine, ne completam. Rar gasesti un om dispus sa te implice in viata lui cand tu ai deja... o familie. El m-a invatat ca inainte de dragostea aceea care te consuma, e nevoie de respect, sa stii ca te poti baza pe celalalt, pana la urma el m-a invatat sa fiu o mama intr-o familie.
C: Deci esti fericita.
M: Asa ar trebui.
C: M-ai uitat destul de repede. (o apuca de mana)
M: Sa nu discutam asemenea lucruri. Poate am fost nevoita sa aleg ce era mai bun, nu doar pentru mine. Noi am fost frumosi impreuna, dar implinirea ne-a fost data separat.
C: Dar pentru cine? Crezi ca mie mi-a fost usor sa traiesc fara tine? Uita-te la mine! In ochii mei... a trecut atat de mult si totusi nu am reusit sa te inlocuiesc definitiv! Pe cand tu....
M: Te rog,e inutil! Sa ne bucuram de aceasta poate ultima revedere. (isi retrage mana)
C: Da, dupa vei pleca, din nou, trantind o usa grea in spatele tau.
M: Puteai sa ma cauti! Ce ai vrea acum? Sunt o femeie maritata, nici macar prieteni nu putem fi!
C: Si te-ai fi intors de te-as fi cautat? Am facut-o si disparusei! Cand am auzit de tine de la prieteni, erai deja cu tipul asta... oricine ar fi el.
M: Nu stiu... probabil ca nu.. atunci nu ai prea stiut cum sa iti explici sentimentele si, fix ca acum, vorbeam prea mult si faceam prea putin. Nu evoluam, C. Te tineam pe loc si nu era ....
C: Dar te iubesc si acum, Melania!
M: (tace cateva minute si bate in masa cu degetele ritmat) Fiul meu! Iata-l... Trebuie sa plec... Adio, C! Vei fi fericit mai curand decat crezi!
C: Buna seara, Melania!

O privea departandu-se din nou... cum se unduia si era gata sa cada din cauza presiunii ce se crease intre ei. Ce baiat mare pare sa aiba... cati ani o fi avand? 7-8 ? Dar cum asa? Au trecut doar 8 de cand plecase. Sau or fi trecut mai multi? Isi amintea doar ca a baut mult dupa ce a realizat ca nu se mai intoarce. O fi uitat ...

Zambetul si bucuria ce ii luminau fata copilului cand o privea pe mama sa venind spre el ii aminteau de el, in copilarie. De cand nu se mai gandise la mama sa... Era dureros.
Poc... s-a trantit usa. Alti oameni nu au auzit zgomotul, dar lui parca i s-au inundat urechile de durere. Au plecat. A plecat iar, si acum e definitiv, a plecat la un alt barbat... unul care a stiut sa o castige.

Dar e ceva chinuitor lasat in urma ... iese lasandu-si totul la bar si tipa dupa ei:
 MELANIA, ACELA E COPILUL MEU!

5 comentarii:

Dani Borodi spunea...

Interesant si poate trist inacelasi timp. Cred ca e naspa situatia si toata faza in sine. Pacat, o dragoste adevarata nu se uita niciodata. Sau....?

Mell spunea...

ba da..o sa moara o data cu el,cu C.

Sorin spunea...

neee... dragostea adevarata nici nu moare, nici nu se uita...

@Dani Borodi: niciodata nu e trist sa revezi o fosta iubita.. atata timp cat a fost dragoste adevarata. deci faza in sine nu e trista. :) kiar daca ai o alta viata, kiar daca ea are o alta viata fara tine, tot e foarte placut.. tot simti fluturasi.. :) indiferent de motivul despartirii.

@Mell: C. probabil ca o sa moara, dar daca Melania va trai in continuare, il va iubi in continuare. il va iubi pe C., va iubi amintirile cu el, si il va iubi inclusiv prin intermediul copilului lor...

parerea mea... :)

mona. spunea...

o poveste..absolut extraordinara,my opinion
keep going!:*

Cris spunea...

Mi-a placut mult :) Desi e veche postarea :)